Videoclipuri imn

După ce ani la rând au trecut, trăind greutăți de rafinare și mustrare, omul a devenit bătut de vreme, omul a devenit bătut de vreme. Deși omul și-a pierdut „gloria” și „romantismul” vremurilor trecute, a ajuns în mod inconștient să înțeleagă principiile comportamentului uman și a ajuns să aprecieze anii de devotament ai lui Dumnezeu pentru mântuirea omenirii, și a ajuns să aprecieze anii de devotament ai lui Dumnezeu pentru mântuirea omenirii.

Dumnezeu dă tot ce-are El mai bun. Ce-i bun, tot ce-i mai bun, El dă. Nu dezvăluie vreodată, suferința nu-Și arată. Dumnezeu îndură, așteptând în tăcere. Nu rece sau amorțit, fără slăbiciune. Iubirea și esența Lui sunt dezinteresate. Dumnezeu dă tot ce-are El mai bun.

Gestionarea lui Dumnezeu e pentru-a câștiga oameni ce I se-nchină, I se supun. Omenirea, de Satan coruptă, nu-l mai privește ca pe-un tată. Fața lui urâtă ei o știu, o resping și acceptă judecata, mustrarea lui Dumnezeu. Ei cunosc ce e urât, cum diferă de ce-i sfânt. Ei recunosc mărimea lui Dumnezeu și răutatea din Diavol.

Nimeni nu poate pătrunde viziunile lucrării din planul de șase mii de ani al lui Dumnezeu; ele-s mistere de nepătruns pentru toți oamenii. Indiferent câte cunoștințe despre Biblie ar arăta omul, rămân doar niște cuvinte, căci omul nu-i cunoaște substanța. Această lucrare de șase mii de ani e mai misterioasă decât toate profețiile.

Următoarele sunt consemnate în Cartea lui Iona 4:10-11: „Atunci Iahve a spus: «Ai avut milă de tărtăcuța pentru care nu ai lucrat și nici n-ai făcut-o să crească; care a ieșit într-o noapte și a pierit într-o noapte; și nu ar trebui să cruț Ninive, acel oraș mare, în care sunt mai mult de o sută douăzeci de mii de oameni care nu pot să-și deosebească mâna dreaptă de cea stângă; și, de asemenea, multe bovine?»” Acestea sunt chiar cuvintele lui Iahve Dumnezeu, o conversație între El și Iona.

la secretele originii și continuării vieții omului. Și totuși, doar Dumnezeu, care înțelege toate acestea, îndură în tăcere durerea și loviturile din partea omului, cel care a primit totul de la Dumnezeu, dar nu este recunoscător.

Omenirea a evoluat de-a lungul multor ani, ajungând unde e azi. Dar omenirea creației originale a lui Dumnezeu a decăzut de mult.

Pe vremea lui Noe, omenirea se rătăcise, a devenit profund coruptă, a pierdut binecuvântarea lui Dumnezeu, lui Dumnezeu nu I-a mai păsat de ea, a lipsit-o de promisiunile Lui. Fără lumina Lui, trăiau în întuneric, au devenit promiscui prin natura lor, abandonați corupției hidoase.

Destinația și destinul vostru le priviţi cu importanță. Credeţi că, de n-aveţi grijă, le veţi distruge pe amândouă.

Oricât de departe ai ajuns în viață, oricât de bătrân ești acum, oricât timp vei petrece pe calea ta, recunoaște autoritatea lui Dumnezeu, fii convins că-I unicul tău Stăpân. Orice abilități mari ar avea cineva, nu poate influența destinele altora, nu le poate orchestra, schimba sau controla. Doar unicul Dumnezeu dictează tot omului, căci doar El are autoritate să conducă destinul omului, doar Creatoru-i Stăpânul omului.

Poate nu accepți că azi Dumnezeu o lucrare nouă a făcut. Poate e ciudat, dar El îți cere să nu-ți arăți sinele natural. Nu câștigi căutând adevărul prin luptă sau prin ceartă. Doar câutând cu calm ajungi la un rezultat.

Împărăția lui Dumnezeu a fost complet împlinită și a coborât în lume în mod public; cu atât mai mult semnifică acest lucru faptul că judecata lui Dumnezeu s-a abătut cu totul.